Coriandrul (Coriandrum sativum)

Este o specie de plantă erbacee anuală anuală din familia umbeliferelor, exclusiv de cultură, înaltă de 30—100 cm, exalând un miros neplăcut de plosnită , cu flori albe sau roz si fructe în formă de globulete, bogate în uleiuri eterice, fapt pentru care semintele uscate se întrebuintează în industria farmaceutică, a parfumurilor sau drept condiment. Poartă si denumirile de puciognă, buruiană-pucioasă sau piper-alb.

Compozitie chimică

Principalii constituienti ai coriandrului sunt 0,20—1% ulei volatil format din 60—70% d-linalol sau coriandrol, geraniol, cimol, pinen, terpinen, felandren, dipentene, acid petroselinic etc. ; 15—20% lipide, 10% amidon, 4—5% substante minerale, pectine etc.

Coriandrul nu e specific doar bucatariei mexicane. Odata descoperita aroma, poate fi folosit in numeroase feluri, atat in mancare, pentru o digestie mai buna si mai putine dureri musculare, cat si pentru piele.

Diuretic Coriandrul este diuretic natural, care te poate ajuta chiar sa dai jos cateva kilograme, explica autoarea unei carti specializata in terapia verde, Sara Snow. Planta ajuta digestia si previne starile de greata. Tot ce trebuie sa faci este sa o imprastii peste salata.

Te fereste de salmonela Uleiurile esentiale de coriandru extermina salmonela si E. coli, dupa cum arata studiile publicate in Journal of Agricultural Chemistry, citate de Health.com.

Combina 2 catei de usturoi tocati marunt cu o lingurita de sare de mare, una de piper alb si putin coriandru psoaspat. Amesteca in blender si pune carnea la marinat in acest sos, timp de o ora - doua.

Dureri musculare Combina 2 catei de usturoi tocati marunt cu o lingurita de sare de mare, una de piper alb si putin coriandru psoaspat. Amesteca in blender si pune carnea la marinat in acest sos, timp de o ora - doua.

Dureri musculare Daca te-ai ales cu crampe sau dureri musculare de la sala, le poti ameliora cu o mixtura care contine coriandru, explica Maoshing N, care practica medicina traditionala chineza, autor al cartii Secrets of Self-Healing.

Ai nevoie de doua lingurite de coriandru proaspat si un sfert de ceasca de gel de aloe vera. Aplica crema pe zonele afectate si bucura-te de efect!

CITESTE "Coriandrul (Coriandrum sativum)"

Facelia

Flora spontana sau cultivata care prezinta un real interes pentru apicultura este destul de numeroasa. Apicultorii trebuie sa stie ca exista o planta de cultura, foarte valoroasa, care asigura productii mari de miere si a carei cultivare reprezinta un mare beneficiu atat pentru albine cat si pentru apicultori. Acesta planta speciala este facelia.Cei ce doresc formarea unei baze melifere proprii, situata in imediata apropiere a stupinei, trebuie sa cultive facelia, atat pe terenurile propietate personala ,cat si pe cele aflate in propietatea tertilor. Planta, pe langa valoarea melifera, poate fi folosita si ca furaj.

" Specie anuala, originara din America de Nord unde creste si spontan,facelia a fost introdusa in tara noastra ca planta specific melifera dar care poate intra si in componenta amestecurilor melifero-furajere, fiind si un bun nutret pentru animale. Facelia este putin pretentioasa la conditiile de clima si sol, gasind in tara noastra conditii bune de cultura in toate regiunile. Rezistand bine la brumele tarzii de primavara si timpurii de toamna se poate cultiva de primavara timpuriu pana toamna tarziu, furnizand culesuri intr-o perioada deficitara in flora melifera.

Planta creste inalta de 40-60 cm,cu o tulpina ramificata purtand mai multe inflorescente in forma de evantai a caror inflorire incepe cu florile de la baza.Perioada de vegetatie la facelia este scurta,de la rasarire pana la inflorire trecand 45-55 zile, iar durata infloritului este de 30-50 zile depinzand de evolutia factorilor climatici.In zona de campie cu arsite mari, cultura de vara a faceliei are o durata de inflorire de 25-30 zile, in timp ce in zonele mai umede si cu temperaturi moderate durata de inflorire este mult mai mare.

Agrotehnica faceliei
Insamantarea poate fi facuta in pragul iernii (noiembrie-decembrie) sau primavara in mustul zapezii (februarie-martie), in aceste cazuri inflorirea se produce catre sfarsitul infloririi salcamului, prelungind culesul cu 2-3 saptamani.
Pentru loturile semincere sau apicole se recomanda insamantarea in lunile martie-aprilie cand sunt intrunite conditiile optime pentru germinarea semintelor cat si pentru rasarirea si dezvoltarea plantelor.In aceste conditii rasarirea are loc in 6-7 zile de la semanat, iar plantele au un ritm de vegetatie rapid, o dezvoltare viguroasa si o productie de nectar buna.

Avand perioada de vegetatie scurta, facelia poate fi cultivata in miriste dupa culturile ce elibereaza devreme terenul, intre acestea fiind si graul, cultura ce ocupa suprafete mari in tara noastra. Importanta culturilor de facelia semanate esalonat in vara este deosebita asigurand familiilor de albine un cules continuu pana toamna tarziu.
In amestecuri furajero-melifere facelia aduce o sporire cantitativa a masei furajere si constituie o sursa sigura de nectar. Se pot face amestecuri de facelia cu plante leguminoase ca: mazarea, mazarichea, lupin, soia,s.a., dar cele mai bune rezultate da amestecul cu borceag de primavara (mazariche + ovaz). Proportiile de semanat cele mai bune sunt mazariche 100 kg/ha + ovaz 40-50 kg/ha + facelia 3-4 kg/ha.

Pregatirea terenului pentru insamantarea faceliei sa face obisnuit, dar patul germinativ trebuie bine maruntit incat samanta sa fie ingropata la 2-3 cm si in mod uniform. Semanatul se face cu masina, distanta dintre randuri 12-15 cm sau 40-60 cm, folosind o norma de 6-8 kg samanta la hectar.
Intretinerea culturilor cere atentie in prima faza de vegetatie cand plantele sunt mici, pentru a se evita imburuienarea. Recoltarea se face cu combina, productiile de samanta variaza intre 200 si 500 kg /ha in functie de conditiile pedoclimatice si de agrotehnica aplicata.

Caracteristici melifere
Perioada de vegetatie a faceliei este scurta,de la rasarire pana la inflorire trecand 45-55 zile,iar inflorirea dureaza 30-50 zile, influentata de evolutia factorilor climatici, producandu-se din mai pana in octombrie in functie de data semanatului.
Valoarea melifera a faceliei este mare, fapt ce determina albinele sa o viziteze intens in tot cursul zilei. Cantitatea de nectar secretata de o floare si implicit productia de miere la hectar variaza foarte mult sub influenta factorilor pedologici, a evolutiei timpului in perioada de vegetatie,a epocii de semanat si a agrotehnicii aplicate. In conditii favorabile cantitatea de nectar secretata de o floare variaza intre 1 si 4,5 mg cu o concentratie in zahar a nectarului de 28% (Cirnu 1973), dand productii de miere la hectar de 600-1000 kg. In conditii de cultura mai putin favorabile cantitatea de miere la hectar poata sa fie intre 300 si 600 kg."

In incheiere dorim sa va dam cateva sfaturi legate de procurarea terenului pe care o sa fie cultivata facelia, pentru ca principala problema de aici vine. Sunt cazuri cand apicultorii au in proprietate suprafete mari de teren si pentru ei nu sunt obstacole, decat cele legate de cultura in sine si procurarea banilor pentru infiintarea si intretinerea culturii.
Pentru cine nu are teren exista doua posibilitati :

- Colaborarea cu terti : In anul cand se doreste infiintarea culturii,se incheie contracte de cultivare cu cat mai multi proprietari.In contract se stabilesc clar toate detaliile privind drepturile si obligatiile partilor. O forma de colaborare contractuala este aceea in care apicultorul vine cu samanta pentru cultura, in schimbul careia primeste un procent modic din furaj dupa recoltare si dreptul de a folosi cultura in perioada infloririi pentru albine.

- Arendarea pamantului : Apicultorul arendeaza suprafete de teren de la propietari,infiinteaza cultura, o foloseste in scop apicol, recolteaza furajul si achita contravaloarea arendei din beneficiile obtinute.

Ambele forme de asociere sunt profitabile in urmatoarele conditii : suprafetele de teren sa se afle in aceeasi locatie ; suprafata de teren cultivata sa fie destul de mare pentru a se asigura un potential melifer care justifica investitia.

CITESTE "Facelia"

Floarea soarelui

Floarea soarelui (Helianthus annus), reprezinta o importanta deosebita pentru apicultura, caracterizandu-se printr-un mare potential nectaro-polenifer. In tara noastra se cultiva anual in jur de 900 0000 ha, situanduse pe locul doi in Europa dupa Franta.

Principalele judete care cultiva floarea soarelui sunt: Ialomita, Calarasi, Ilfov, Constanta, Teleorman, Dolj, Giurgiu, Braila, Timis, Arad, Buzau, Galati.

Floarea soarelui infloreste in a doua jumatate a lunii iunie si inceputul lui iulie, cu o durata a infloritului de 2-3 saptamani. De pe un hectar de floarea soarelui se obtine 34-130 kg de miere.

40% din mierea romaneasca este obtinuta la culesul de nectar de la floarea soarelui.

In culturile de floarea soarelui din Campia Dunarii se obtine 15-30 kg de miere marfa / familia de albine.

Sa stabilit ca temperatura optima pentru secretia abundenta de nectar la aceasta planta este de 28-32 grade C. Secretia de nectar mai este influentata si de capacitatea nectarifera a soiului cultivat.

CITESTE "Floarea soarelui"

Teiul

Teiul din padurile noastre cuprind trei specii mai importante: Teiul cu frunza mare (Tilia phyllos); teiul cu frunza mica (Tilia cordate) si teiul alb (Tilia tomentosa).

Perioada de inflorire si capacitatea nectarifera este diferita la cele trei specii de tei. Teiul cu frunza mare infloreste la inceputul luni iunie si produce 800 kg miere/ha. Teiul cu frunza mica infloreste mai tarziu cu 10-14 zile si asigura 100 kg miere/ha. Teiul alb sau argintiu infloreste in jurul datei de 25 iunie si are cea mai mare capacitate melifera, respectiv 1200 kg/ha.

Sunt ani cand se obtin la masivele de tei 20-30 kg miere/familia de albine.

Cele mai importante masive de tei sunt:

TULCEA (17 000 ha): Cetatuia, Niculitel, Luncavita, Babadag, Ciucurova, Topolog.

IASI (15 000 ha): Barsani, Grajduri, Ciurea, Mironeasa, Poieni.

CARAS SEVERIN (5 700 ha): Rama, Bocsa Montana, Bocsa Romana, Bozovici, Bergeasca, Baile Herculane, Valea Smardei.

ILFOV + GIURGIU (5 500 ha): Lipia, Bojdani, Snagov, Ciofliceni, Scrovistea, Mihai Bravu, Calugareni, Vanatori Mici, Cascioarele, Malu Spart, Pustnicu, Cernica, etc.

Culesul la tei nu prezinta gradul de intensitate de la salcam, totusi se pot realiza in conditii meteorologice favorabile, sporuri zilnice intre 1 si 8 kg miere/familia de albine.

CITESTE "Teiul"

Salcamul alb

Salcamul alb (Robinia pseudacacia), a fost introdus la noi in tara in secolul XVIII-lea. In prezent ocupa 120 000 ha, fiind localizat in zonele de campie si constituind trupuri compacte de padure.

Este un arbore rezistent la seceta si iubitor de lumina, putin pretentios fata de sol, infloreste abundentnt si fructifica in fiecare an.

In conditiile atmosferice prielnice durarata medie de inflorit este de 12-14 zile, cu o capacitate nectarifera deosebit de mare, respectiv 1000-1200 kg miere/ha.

Declansarea infloritului la salcam se produce in jurului datei de 15 mai si se prelungeste pana la sfarsitul lunii iunie, in functie de altitudine si conditiile pedoclimatice a fiecarei zone.

Cu familii puternice, practicand stuparitul pastoral au fost realizate frecvent productii de 25 kg miere marfa de salcam/familia de albine.

Cele mai renumite paduri de salcam din tara la culesul timpuriu sunt in judetele:

DOLJ: Cerbu, Ciuperceni, Maglavit, Cioace, Dervaica, Tunari, Apele Vii, Marsani, Rudari.

MEHEDINTI: Balta Verde; Jianu Mare; Crivina, Cureaua Lunga; Patule, Garla Mare; Vrata.

GALATI: Hanul Conachi; Liesti, Bucesti, Balabanesti, Targu Bujor.

BRAILA: Tataru, Ramnicelul, Insuratei, Cioara.

BUZAU: Rusetu, Largu.

IALOMITA: Groasa, Ileana, Tamadau, Pasarea, Moldoveni, Dridu.

ILFOV: Raioasa, Sabareni, Valea Mocanului.

TELEORMAN: Cervenia, Barsesti, Branceni, N.Balcescu.

DAMBOVITA: Matasaru.

CONSTANTA: Cernavoda, Viisoara, Cobadin, Cumpana, Dumbraveni, Ciocarlia, Vadu.

BIHOR: Valea lui MIhai, Sacuieni, Simian.

SATU MARE: Careii Mari, Sanislau.

TIMIS: Alios, Remetea Mica.

Cele mai renumite paduri de salcam din tara la culesul II (infloresc mai tarziu cu 10 zile) sunt in judetele:

MEHEDINTI:Ilovat, Sisesti, Vodita, Colibasi, Balata

OLT: Leleasca, Samburesti, Doboroteasa, Spieni, Alunis.

VALCEA: Sirineasa, Brancesti, Mihaiesti, Balcesti, Livezeni, Zetreni, Stroiesti, Muereasca, Calimanesti, Olanesti, Cheia, Brezoiu, Voineasa, Horezu.

ARGES:Vedea, Samara, Albota, Cerbu, Mosoaia, Baiculesti, Draganu.

PRAHOVA: Izvoarele, Valenii de Munte, Predealu-Sarari, Carbunesti, Teisani, Homorociu.

ALBA: Vant, Mahaceni, Metesti.

CITESTE "Salcamul alb"

Evodia ( liliac chinezesc, copacul de miere)

Evodia ( liliac chinezesc ) este un arbore de origine asiatica care infloreste la inceputul lunii iulie, produce mult nectar (aproximativ 3000 Kg de miere la hectar ) si polen, ramanind inflorit aproximativ o luna: florile masculine 2 saptamani, dupa care se scutura si apar florile feminine care raman inflorite inca doua saptamani apoi apar fructele .Fructele sunt toxice asemanatoare cu ale socului. Toamna se usuca si din ele se scutura foarte multe seminte mici si negre lucioase asemanatoare cu cele de salcam.In luna ianuarie semintele se pun la stratificat (se amesteca cu nisip de rau umed ) in beci iar in la jumatatea lunii martie se seamana in pe o rasadnita sau direct in camp pe un strat pregatit ca pentru morcovi.

Evodia hupehensis este original din Asia. S-a aclimatizat destul de bine şi în România. Existenţa în zona Banatului şi alte locuri din ţară este dată să confirme aceasta. Infloreşte când alte flori nu mai sunt, în partea a doua a anului, respectiv începând cu sfârşitul lunii iulie. Durata de înflorire este de peste 3 săptamâni. Secreţia de nectar depaseşte orice imaginaţie. Este singurul copac care da peste 1900 kg nectar pe ha. Concentraţia de nectar este mai mare decât a florii soarelui care înfloreşte în acelaşi timp. In caz de secetă evodia este cercetat de albine, fata de floarea soarelui care nu este. Oferă nectar pe toată perioada zilei, nu există oră din zi ca florile sa nu fie cercetate de către albine. Deasemenea copacul este şi o prezenţă agreabilă în gradină sau lângă casă. Este un arbore frumos, cu frunze si flori ce încântă ochiul. Acest aspect estetic este şi unul din motivele acest arbore se găseşte sporadnic prin grădinile botanice. Păsările se simt bine în acest copac care asigura, prin seminţele sale mici si uleioase, hrana pe timpul Iernii. Din datele ştiinţifice un arbore ajuns la maturitate da cca 2 - 3 kg nectar. Nectarul de evodia este pur ecologic, sănătos pentru albine şi albinari. Conchidem în acest fel că remanenţa toxinelor din natură este nulă acolo unde este acest arbore. O plantaţie de evodia scuteşte stuparii de furtişagul albinelor. Opinăm ca apicultura nu se face cu teren agricol ci cu plante şi arbori care dau nectar. Creşterea evodiei este relativ ridicată. Un arbore poate creşte în primii ani si cu 1 - 1,5 m. În primii 3 ani de viaţă copacul de evodia este mai pretenţios la secetă şi la temperaturi scăzute, de aceea pe timp de secetă el trebuie udat frecvent în primii ani de viaţă până prinde rădăcini puternice iar iarna trebuie protejat dacă se înregistrează tempereraturi foarte scăzute, sub –16 grade.

CITESTE "Evodia ( liliac chinezesc, copacul de miere)"